Fem Forge: Crearea tulpinii viitorului

Crearea clonelor mamă identice

În primul rând, planta mamă trebuie să fie complet sănătoasă, cu un frunziș verde intens; cu cât mama este mai curată și mai sănătoasă, cu atât butașii ei vor prinde rădăcini mai repede și mai sigur. Scopul nostru este să stabilim cel puțin 10 copaci-mamă finali pentru fiecare varietate. Având în vedere o rată de prindere a clonelor așteptată de 90–95%, recoltăm un excedent de 30–40 de butași per varietate pentru a avea o rezervă — aproximativ 20 de clone vor fi plantate pentru următoarea rundă de selecție, asigurându-ne că exemplarele păstrate sunt copii adevărate, identice între ele.

Umiditate crescută, cicluri scurte de aerisire

În prima săptămână, menținem umiditatea sub dom cât mai ridicată posibil. Deoarece butașii nu au încă rădăcini, aceștia depind de absorbția foliară a apei și a micronutrienților prin suprafața frunzelor. În fiecare zi ștergem condensul vechi de pe dom și pulverizăm clonele cu o soluție cu EC scăzut (0,4 - 0,6) ajustată la un pH de aproximativ 5,7-6,0. Pulverizăm ușor, dar regulat, astfel încât frunzele să rămână hidratate fără a fi complet îmbibate, ceea ce ajută la prevenirea putregaiului și sprijină hrănirea foliară.

 Primele rădăcini

În jurul zilelor 7 - 8 încep să apară primele rădăcini. Acesta este semnalul nostru să deschidem găurile de ventilație la propagatoare și să creștem aportul de aer proaspăt, scăzând ușor umiditatea sub dom pentru a stimula rădăcinile să lucreze mai intens. 

Din acest moment, clonele încep să învăluie mediul cu rădăcini și să usuce bureții mult mai rapid, așa că le supraveghem atent și îi re-udăm când e necesar — asigurându-ne că mediul nu se usucă niciodată complet, dar nici nu rămâne îmbibat cu apă.

 Transplantarea clonelor înrădăcinate în cocos

Substrat: 90% cocos, 10% humus
Nutriție: EC 1,0-1,2, pH 5,6-5,9

Masculi : ghiveci de 2 galoni pentru volum suplimentar de rădăcini și potențial mai mare de creștere
Femele : ghiveci de 1 galon pentru structură compactă, ușor de întreținut

Odată ce vedem clar sisteme de rădăcini bine dezvoltate, alb strălucitor pe clone, le transplantăm cât mai repede posibil. Scopul este să nu pierdem timp și să nu lăsăm rădăcinile să se aglomereze în brichete; vrem ca toată energia să se concentreze pe formarea unui sistem radicular solid în recipientul final.

Pentru transplantare, facem o gaură puțin mai mare decât bricheta, adăugăm un vârf de Azos + Mykos în gaură, apoi o umectăm ușor cu soluția noastră nutritivă. Așezăm cu grijă clona în gaură fără a deteriora rădăcinile; când rădăcinile sunt lungi, uneori rotim ușor bricheta astfel încât rădăcinile să se încolăcească, reducând riscul de rupere. Imediat după transplantare, unele clone pot părea că se ofilesc din cauza stresului climatic, dar, din experiență, aproape toate își revin complet până a doua zi.

Șaptesprezece zile mai târziu

După șaptesprezece zile, toate plantele arată viguros și au crescut bine. Viitoarele mame au rămas în camera principală unde vor sta tot ciclul, aranjate uniform pentru a folosi eficient spațiul și lumina disponibilă.

Masculii

Viitorii masculi au fost mutați într-o încăpere separată, unde vor fi tratați cu STS și trecuți mai devreme în faza de înflorire față de mame, conform protocolului nostru. În acest jurnal foto puteți vedea cum acești viitori tați se schimbă la fiecare 3 - 4 zile – de la primele etape de alungire și formare a structurii până la stadiul pre-polen, înainte ca polenul să devină vizibil.

Ce se întâmplă cu plantele femele?

Plantele noastre femele, viitoarele receptoare de polen, au crescut semnificativ și au nevoie acum de puțină modelare. Reducem masa de frunze și curățăm structura pentru a îmbunătăți circulația aerului și pentru a preveni pungi de aer stagnant și umiditate între ramuri, esențial înainte ca baldachinul să devină mai dens. De obicei pare un job de o oră, dar experiența demonstrează rapid că durează mult mai mult dacă vrei să fie făcut corect și la timp.

Pentru dumneavoastră va fi o prezentare de un minut, dar în spatele acelui clip scurt se află aproximativ 3 - 4 ore de lucru concentrat și meticulos pe fiecare masă. Bucurați-vă de această transformare.

Ce se întâmplă cu mamele și tații?

Cât timp mamele așteaptă ca tații potriviți să atingă stadiul necesar de dezvoltare, ele continuă procesul normal de vegetație. În această perioadă, gestionăm periodic structura prin defoliere, ciupire, modelare și dirijarea plantelor în sistemul SCROG.

Scopul este să menținem dezvoltarea uniformă a mamelor și să construim structura necesară înainte de următoarea fază a proiectului.

Între timp, tații urmează o cale diferită. Ei sunt dezvoltați sub tratamente cu argint menite să suprime exprimarea femelă. Primele caractere masculine clare deja au apărut, iar plantele au început să producă polen în sacii de polen.

Totul evoluează în paralel, cu mamele pregătite structural, iar tații pregătiți să ofere polenul necesar pentru următoarea etapă a proiectului.

Ajungerea la fereastra de polenizare

Urmărind cu atenție sincronizarea pe tot parcursul ciclului, am ajuns la momentul în care faza de înflorire a mamelor este sincronizată cu începutul producerii polenului la tați.

Mamele sunt deja bine avansate în înflorire, iar după perioada de stretch și vegetație viguroasă, au dezvoltat o masă semnificativă de frunziș. Deși creșterea sănătoasă este ceea ce ne dorim, această densitate face procesul de polenizare mult mai dificil.

Pregătirea mamelor pentru polenizare

Aici intervine o nouă rundă de defoliere atentă. Îndepărtăm frunzișul în exces și deschidem structura plantelor, creând acces mult mai bun la zonele de înflorire.

Și iată — mult mai bine.

Plantele pot acum să primească mai multă lumină, să mențină un bun flux de aer și, cel mai important, stigmatele sunt expuse complet și pregătite să primească polenul.

Odată ce mamele sunt pregătite corespunzător și tații încep să elibereze polen, totul este în sfârșit aliniat pentru etapa de polenizare și începutul dezvoltării semințelor.

La o săptămână după polenizare

După o săptămână de polenizare activă, apar deja primele semne clare că procesul a fost un succes.

Stigmatele încep să se închidă la culoare pe măsură ce primesc polen, iar primele etape de dezvoltare a semințelor au loc în capsulele de semințe în formare.

Chiar dacă modificările sunt deocamdată subtile, ele sunt un indiciu important că polenizarea și-a făcut efectul iar mamele au început să investească energie în dezvoltarea semințelor.

Coacerea finală

În acest stadiu, plantele intră în faza finală de coacere.

Deoarece plantele se focusează acum pe dezvoltarea și maturarea completă a semințelor, procesul durează semnificativ mai mult decât un ciclu obișnuit de înflorire. Astfel, mamele încep să arate tot mai obosite și epuizate pe măsură ce se apropie finalul ciclului.

Dar chiar și în ultimele zile, plantele încă arată incredibil.

Frunzele care se decolorează și aspectul obosit fac parte din proces. Acum contează să acordăm semințelor destul timp să se matureze complet și să ajungă la final.

Finalul acestei producții. Dar nu și al poveștii

Și iată, ciclul de producție s-a încheiat — dar povestea este departe de a se termina.

După recoltare, uscare și extragerea cu atenție a semințelor, urmează un proces lung și meticulos. De acum, atenția se concentrează pe testarea semințelor obținute, evaluarea fenotipurilor rezultate și identificarea indivizilor care reflectă cel mai bine scopurile acestei încrucișări.

De aici, vom continua cu teste de stabilitate, selecție a celor mai puternici indivizi și încrucișări suplimentare pentru consolidarea și rafinarea geneticii.

Dezvoltarea acestei noi linii abia a început.